Fii eroul generației tale!
Contact: +40 761 228 781
*******Câștigătorii premiilor oferite de Enciclopedia Muzicală la Festivalul Tinereții sunt rugați să contacteze echipa abcMuzical.ro trimițând un e-mail la adresa office@abcmuzical.ro cu subiectul “câștigător/câștigătoare Enciclopedia Muzicala la Festivalul Tinereții”. Mai multe informații se pot afla și de la numerele de telefon: tel: + 031 436 68 54 sau mobil: +400 754 039 935. Va multumim. ****

Interviu cu Prof. VALI ROSU

Dascal si parinte pentru elevi Prof. VALI ROSU

In vara aceasta am avut prilejul deosebit a ma deplasa intr-o zona mirifica a judetului Buzau, la Patarlage, comuna PANATAU  unde, pe un deal impodobit cu pomi fructiferi si vita-de-vie, cu gradini ca mici colturi de rai dumnezeiesc, din care ma primeau cu zambetul florilor de trandafiri, lamaita si stanjenei albastri precum un cer senin; portiuni de iarba cu trifoi, sulfina, sunatoare, menta cu mirosul ei specific; floarea-soarelui mandra ca o vestala ce se pregatea de rugaciunea de dimineata, multumind soarelui pentru darul pe care i-l face trimitandu-i raze binefacatoare ei si micutei surioare, cicoarea indragostitilor…, aici l-am gasit pe distinsul profesor Vali Rosu petrecand cu familia si cativa prieteni.

In ograda mirosea a fan cosit, mireasma imbatatoare pentru un orasean sufocat de praful si gazele de esapament ale masinilor. Privelistea acestui tinut  de legenda, dealuri domoale, paduri de foioase desenate cu acuarela verdelui crud ma imbiau de-a purcede sa ratacesc pe sub coroanele lor, imi dadeau sentimentul trairii de nou nacut care respira pentru prima oara un aer curat, adevarat intaritor, afrodisiac olimpic pentru muritori si atat de linistitor sufletului meu avid de asemenea frumusete.
Dialogul care s-a infiripat destul de usor cu gazda (primitoare si ospitaliera) a decurs in note de admiratie si curiozitate pentru mine, fiindca d-ul Vali Rosu, inainte de-a fi dascal la catedra, a lucrat optasprezece ani ca Director al Clubului Muncitoresc de la SIRIU, unde a desfasurat o activitate culturala rodnica, bucurandu-se de aprecierea oamenilor care lucrau la cel mai mare baraj din Europa (de arocamente), fiind si membru activ al Formatiei de muzica usoara „SIRIU” (instrumentist percutionist).
Acea perioada, cand era destul de tanar, l-a marcat in mod deosebit, l-a format ca om, l-a facut sa inteleaga ce inseamna muzica munteneasca.  Avand contact permanent cu foarte multi tineri care bateau la portile afirmarii, invatand cu multa dragoste de la rapsozii populari, de la dansatori si  indeosebi de la varstnicii povestitori ce-i talmaceau balade, doine nemuritoare din tinutul Buzaului si, nu in ultimul rand, ii prezentau ca pe un dar inestimabil, cu o mandrie neaosa de  pastratori ai traditiilor din vechime  a costumelor populare, toate acestea i-au sadit in suflet camarute dulci ca un fagure de miere, recolta de invatatura si cultura…care mai tarziu ii va fi de mare folos in munca de la catedra.
–   Domnule prof. Vali Rosu, inteleg ca dorul de satul natal a fost mai puternic decat alte oferte ce vi s-au facut dupa terminarea barajului de  la SIRIU, dar  e bine sa ne spuneti cum a fost.
–   Neuitand pe cei care mi-au dat aripi (dragii mei invatatori), caci cu puterea mintii si a cuvantului le-am dus mai departe o particica din gandurile si sperantele lor, am trecut in invatamant.
–   Mi-ati adus aminte de o strofa dintr-o poezie pe care am scris-o la aniversarea a sase sute de ani de la atestare tinutului meu natal:  „In lume poti calatori mereu,/Si ochii tai se pot minuna/ De frumuseti nebanuite… /Dar nicicand nu vei uita/ Tinutul drag si satul tau –/ Ce dorul ti-l trimite.”  Asa suntem noi romanii, avem o inima mare si un dor nestavilit pentru casa parinteasca, pentru locul natal, pentru scoala, stare sufleteasca pe care o remarc si la domnia-voastra…atat din vorbe, dar mai mult din ochii ce vi s-au umezit.
–   Fiindca ati atins o corda sensibila, pentru mine, SCOALA este izvor de viata si tinerete, altar sacru al stiintei si culturii… de care ma leaga atatea amintiri, idealuri, dorinte, bucurii, sperante si dragostea de-a invata cat mai mult din tainele cunoasterii spirituale a omenirii. Scoala a fost si ramane leaganul viselor mele implinite, gradina luxurianta in care au inflorit si au dat rod ramuri minunate pe arborele Stiintei si Culturii Natiunii Romane. Vedeti, am gandit mai mult cu sufletul, dar am pus in balanta experienta dobandita in atatia ani…, si hotarand ca sa ma adun la „cuibul drag”, sa impartasesc tinerilor elevi (ca profesor de muzica la Scoala din orasul Patarlage si Nehoiu) din cunostintele acumulate atat in domeniul muzicii usoare, dar cu preponderenta din culegerile pe care le-am adunat din domeniul folclorului, traditii si obiceiuri din zona Munteniei.
–   Unde si cand incepe atasamentul elevului fata de profesor?
–  De la bun inceput am cautat sa-mi apropii copiii, sa le fiu un prieten de incredere, sa le stimulez interesul pentru muzica (limba universala scrisa cu cele opt note), sa fiu in permanenta in mijlocul lor (in sala de clasa, excursii, concursuri interscolare, tabere de vacanta),  toate acestea i-au facut sa inteleaga ca profesorul le este cel de al doilea parinte.
Increderea, apropierea si iubirea fata de profesor incepe odata cu obtinerea primei diplome care-i da incredere in fortele sale si in pricepere dascalului care-i canalizeaza activitatea. O alta latura pe care nu am neglijat-o in activitatea mea de profesor, a fost tinerea legaturii in permanenta cu parintii elevilor, aceasta fiind puntea de comunicare si intelegere sincera, pentru a duce la perfectionarea invatacelului, care, usor-usor… va prinde aripi, se va manifesta prin intrebari, dorinte, expunere de ideii pertinente si cresterea interesului in a invata cat mai mult din domeniul muzicii.
–   Vreti sa ne intoarcem la acei ani care v-au marcat existenta dvs. alaturi de a constructorilor barajului de la SIRIU, aratand cititorilor nostri cum ati imbinat munca de instrumentist, director si ce le-ati spus elevilor despre succesele obtinute  in domeniul muzical.
–   Daca ridic de pe cartea vietii mele cortina anilor traiti la SIRIU, perioada destul de rodnica in rezultate la nivel judetean si de tara, pot exemplifica: Formatia artistica SIRIU (in componenta careia intrau numai ingineri) a inregistrat pe parcursul vremii notabile realizari:
Premiul I I  la Festivalul „PORTILE LUMINII” de la Turnu Severin in 1984;
Premiul I  la Festivalul de Muzica Usoara de la Buzau 1985;
Premiul I la „CANTAREA ROMANIEI” in 1986; 1987; 1988.
–  Alte amintiri dragi:
–   La punerea pietrii de temelie a barajului SIRIULUI, cand d-ul Ion Iliescu era Presedintele Apelor Romane 1984, fiind invitat de Directorul General al santierului ing. Andrei Corneliu sa sa dea un semn de bun augur , prin spargerea sticlei de sampanie, pentru mine a ramas ca o amintire foarte placuta, mai ales ca dupa Revolutie a devenit primul Presedinte al Romaniei Democrate.  Daca munca este intotdeauna la loc de cinste, va redau o fresca de abnegatie si daruire cum nu s-a mai vazut la un colectiv de constructori uniti. In 1989, luna septembrie la finele lucrarii barajului de la Siriu a trebuit sa se munceasca zi si noapte trei luni de zile pentru realizarea  canalului de deviere (ecluzat) a debitului de apa, admiratie pe care nu pot sa nu o pastrez  ca amintire fata de fostii mei colegi.
–   Si ca definitie a profesiei pe care o practicati, cum ati caracteriza aceasta nobila indeletnicire?
–   Pentru mine-i o confesiune de credinta pentru cultura, fiindca dragostea  pentru muzica mi-a dat implinirea unor vise dragi, trairea sufleteasca de-a transmite celor care pe viitor vor fi inlocuitorii nostri la catedra.
Zona Buzaului are o bogata zestre folclorica de unde s-au inspirat marii nostri solisti: Benone Sinulescu, Irina Loghin, Ion Baicus, Nicolae Datcu, Gabriela Bolocan, Ion Oprisan si regretata  Mina Paslaru; majoritatea fiindu-mi prieteni. As aminti de Balada lui GHEORGHIES, care a fost transmisa prin viu grai (din tata-n fiu) avand o valoare inestimabila. Dulceata, aleanul, melodicitatea cantecelor noastre dau fior, merg la inima ascultatorilor oferindu-le posibilitatea interpretilor de-a fi apreciati si iubiti. Pastrarea nealterata a costumelor populare cu nuantele lor multicolore (camasi, fote, pantaloni, braie) sunt placute la vedere si incanta  pe tot romanul, cat si turistii straini care au ocazia sa-i vada pe artistii nostri, adevarati virtuozi ai melosului muntenesc.
–   Cum l-ati cunoscut pe d-ul Presedinte al festivalului Tineretii, distinsul Viorel Stoica?
Si, precum se vede, la o munca dusa din placere la scoala „altar de invatatura” cum o numeati, ce ne puteti spune despre participarea elevilor dvs. la festivaluri si concursuri de muzica si dans?
In anul 2005 l-am cunoscut pe d-ul Viorel Stoica, mai precis pe 4 august, la Costinesti,  cand un elev de al meu BRICIU SORIN a obtinut Premiul  I la interpretare  (muzica usoara).
Din acel prim contact cu Directorul Viorel Stoica am inceput sa duc o munca sustinuta de promovare a Proiectului Festivalului Tineretii in toate scolile din Buzau, lunand legatura cu profesorii de muzica. Rezultatele nu s-au lasat asteptate, astfel ca in anul 2006, 2007, 2008 interpretul SORIN BRICIU a luat premiul I I si respectiv I I I la creatie si interpretare, iar Lavinia Maracineanu in 2007 locul  I cu melodia  lui Dorin Oprisan.
Mai avem in panoplia premiilor speciale obtinute  la Festivalul Tineretii: Alina Damian, Pavel Iulian, Marian Petre, Ionescu Patricia, Tudor Andreea, Dragoi Andreea. Foarte multi copii care au fost premiati la Festivalul Tineretii s-au calificat  si la Festivalul Mamaia Copiilor si la  „FLORI DE MAI” de la Calarasi, elevi care au fost chemati sa cante alaturi de artisti consacrati la serbarile campenesti din Judetul Buzau, fiind remarcati, apreciati si sprijiniti in permanenta de autoritatile administrative locale precum primarii: Constantin Boscodeala, orasul Buzau; Alexandru Corcodel, orasul Nehoiu; Dumitru Mitroiu, comuna Cislau; Nicolae Stoica, comuna Panatau.
De asemenea, putem evidentia si ajutorul pe care l-am primit din partea d-lor directori prof. Elena Vasile si Elena Dumitru, care au depus suflet in mobilizarea, selectarea tinerilor cu aptitudini artistice din comuna Panatau, cat  si asigurarea conditiilor  optime pentru pregatirea pentru a participa la Festivalul TINERETII.
–   Sunt incantat sa aud din partea unui cadru didactic asemenea rezultate, motiv care ma indeamna sa va intreb ce doriti sa le adresati cititorilor nostri, si in mod cu totul deosebit confratilor dumneavoastra?
–   Confratilor mei profesori, sa realizeze schimburi culturale cu alte colective atat la nivel de tara cat si din Europa, cerand sprijinul Inspectoratelor Judetene de la Cultura. Sa le reamintesc parintilor prin intermediul dvs. ca trebuie sa-si  indrume copiii a invata  muzica, disciplina ce face parte din educatia sanatoasa a vlastarelor noastre si-i indruma sa devina sociabili, prietenosi si sa aiba legaturi cu lumea muzicala.
Ani multi ziarului Festivalul Tineretii si Festivalului Tineretii!

Barajul Siriu inaltime 122 m., lungime coronament 570 m., construit din roca, steril si miez din argila, acesta a dus la formarea unui lac cu lungimea de de 11.5 km., si un volum de 155 milioane mc.
Marin Voican-Ghioroiu.

 

Lasati un Comentariu